La cursa di béc

Ricerca aziende, ristoranti, professioni e spiagge in Romagna

Anche stan cumè chieltr’an,
tôt la zènta in sta ti pan,
perchè ilé per San Martein,
u s’ardus un sach d’cris-cen,
l’è la festa dla Rumagna,
dóv cus bév, us rid e us magna:
pól arost , pieda e sunzézi,
per arplicis un pò al custezi.
Ma la zènta de paés,
quant cl’ariva l’óng de més e de propia che us sà,
sòt l’érch i pasérà,
tôt i spus di lé e dintorni,
per pó veda chi cl’ha al corni.
Finalmènt a la mateina,
sa che sól che schélda apeina,
i s’ardus i cuncurint,
tôt intorna a si parint
e tra quést ilé che dé,
uiè anche un cl’è stè a ti frè:
ma ló il céma Mario e sech,
megri s-cent cumè un batech,
e us dis che quand che córa,
a sla boca e suśora,
una spece ad canzuneta,
perchè isé ló e và piò in freta:
forse quest l’è sultent vóš,
che i raconta quei ch’iè zlóš,
perchè ló l’ha cumè spoša,
una bela möi franžeša,
e per quest tôt quei d’intorna,
i dis che ló l’ava al corna.
Sóta l’erch iha za tach só
un pèra d’corni a d’un bò,
che cumè che dis la storia,
al duvrà purtè la gloria,
ma quei che pasend ilé
il farà guasi scrulè.
E dé propi dla partenza iéra tôt mucid drì l’èrch,
e s’un colp spared in eria ognun d’lor iha ciap e vèrs:
tra la zènta cla urleva,
e qualcun che ui fis-cèva,
cóm un sofie a d’na scuregia,
u s’è pó smanè la végia.
A te mócc ad quei ch’curiva,
anche quei che i ne saviva,
in vuliva me traguerd,
cl’éra propia sóta l’erch,
che cal dò curnazi ad bò,
li s’muvés propia ma ló,
perchè quel l’avria dét,
che l’aveva po i curnét.
Longh al stredi i curidur,
chi tranquél, chi si dulur,
i s’è cmènz a distaché un da cl’elt per arivè,
prima ad ch’ielt ch’iéra pió indré.
Me nost Mario e puret,
i iha fat sóbti e sgambet
e isé drì e prim a roda,
l’è andè a fnì in fond la códa,
e se fié che un vniva só,
u s’è fermi ilazó,
drì un prè sór na banchina,
senz respir e se mèl d’schina,
mentre ch’ielt in fila indiéna,
iè sparì drì na pariéna.
Quant che e sech l’ha ciapè fié,
u s’è sóbti de da fè
e curénd cumè un bujaza,
l’è arivat ultmi a tla piaza
e tra urli e parulazi,
ló l’ha cminz ad alzè al brazi,
cóm che fós un gran campion,
e inveç l’éra e pió quajon
mentre propia sóra a d’ló,
cal do corni longhi ad bò
li s’è meśi a zuclè
e li n s’vliva pió farmè
e vidénd cla trimasion,
tôt la zenta in prucision,
i s’è andè a congratulè,
sa quel che propia che dé
l’éra dvént e re di béc
che pó l’era Mario e sech.
E dé dop ad che fataz,
ló zcurénd sa di ragaz,
incazed cumè un capron,
us faviva al su raśon
e tra un mocli e un porca vaca
ló l’ha dét cumè un pataca
“ An vagh pió croša ad batech,
ma ste caz d’cursa di béc…”

Luciano Monti

 

Potrebbero interessarti:

Vènèr dòg Sètèmbre
Dialetto e tradizioni

Vènèr dòg Sètèmbre

Vènèr dòg Sètèmbre. (Venerdì 12 Settembre.) ———- La perfèta democrazia la funziòuna quand che a dicid us è in tre;sa un che stà mèl e un ènt che un pò’ amni!. (La perfetta democrazia funziona quando a decidere si è

LEGGI TUTTO »
Spiaggia di Rimini
Dialetto e tradizioni

Zòbia trèg Nuvèmbre

Zòbia trèg Nuvèmbre (Giovedì 13 Novembre) ———- Quèla la fà la “brèca”!. (Quella fa la “bricca”che è la femmina dell’asino.Non era raro vederla rotolare e rigirarsi nell’erba;il detto era riferito a donna di facili costumi!.)… ———- I prèt e j’avuchèd,quand

LEGGI TUTTO »
Mércul trèg Agöst
Dialetto e tradizioni

Martidè Sèt Utóbre

Martidè Sèt Utóbre (Martedì sette Ottobre) ——— L’è mèi fè vóia che nè cumpasiòun. (È meglio fare voglia che compassione.)… ——— Vuièlt burdèl andè a insachè i strid de baghín!. (Voi bambini andate a insaccare gli strilli del maiale;era riferito

LEGGI TUTTO »
Breve storia del trasporto pubblico di Rimini
Dialetto e tradizioni

E róba e lèdre quant quèl che tèin vèrt e sac

Mercledi tre Setèmbre (Giovedì quattro Settembre.) ———– Um pèr che tè òz t’àva vòia ad zóca zala!. (Mi sembra che te oggi abbia voglia di zucca gialla(di farmi arrabbiare.)… ———– Questa am la lègh m’ùn déda!. (Questa me la lego a

LEGGI TUTTO »
Torna in alto
Parco divertimento Fiabilandia