La cursa di béc

Ricerca aziende, ristoranti, professioni e spiagge in Romagna

Anche stan cumè chieltr’an,
tôt la zènta in sta ti pan,
perchè ilé per San Martein,
u s’ardus un sach d’cris-cen,
l’è la festa dla Rumagna,
dóv cus bév, us rid e us magna:
pól arost , pieda e sunzézi,
per arplicis un pò al custezi.
Ma la zènta de paés,
quant cl’ariva l’óng de més e de propia che us sà,
sòt l’érch i pasérà,
tôt i spus di lé e dintorni,
per pó veda chi cl’ha al corni.
Finalmènt a la mateina,
sa che sól che schélda apeina,
i s’ardus i cuncurint,
tôt intorna a si parint
e tra quést ilé che dé,
uiè anche un cl’è stè a ti frè:
ma ló il céma Mario e sech,
megri s-cent cumè un batech,
e us dis che quand che córa,
a sla boca e suśora,
una spece ad canzuneta,
perchè isé ló e và piò in freta:
forse quest l’è sultent vóš,
che i raconta quei ch’iè zlóš,
perchè ló l’ha cumè spoša,
una bela möi franžeša,
e per quest tôt quei d’intorna,
i dis che ló l’ava al corna.
Sóta l’erch iha za tach só
un pèra d’corni a d’un bò,
che cumè che dis la storia,
al duvrà purtè la gloria,
ma quei che pasend ilé
il farà guasi scrulè.
E dé propi dla partenza iéra tôt mucid drì l’èrch,
e s’un colp spared in eria ognun d’lor iha ciap e vèrs:
tra la zènta cla urleva,
e qualcun che ui fis-cèva,
cóm un sofie a d’na scuregia,
u s’è pó smanè la végia.
A te mócc ad quei ch’curiva,
anche quei che i ne saviva,
in vuliva me traguerd,
cl’éra propia sóta l’erch,
che cal dò curnazi ad bò,
li s’muvés propia ma ló,
perchè quel l’avria dét,
che l’aveva po i curnét.
Longh al stredi i curidur,
chi tranquél, chi si dulur,
i s’è cmènz a distaché un da cl’elt per arivè,
prima ad ch’ielt ch’iéra pió indré.
Me nost Mario e puret,
i iha fat sóbti e sgambet
e isé drì e prim a roda,
l’è andè a fnì in fond la códa,
e se fié che un vniva só,
u s’è fermi ilazó,
drì un prè sór na banchina,
senz respir e se mèl d’schina,
mentre ch’ielt in fila indiéna,
iè sparì drì na pariéna.
Quant che e sech l’ha ciapè fié,
u s’è sóbti de da fè
e curénd cumè un bujaza,
l’è arivat ultmi a tla piaza
e tra urli e parulazi,
ló l’ha cminz ad alzè al brazi,
cóm che fós un gran campion,
e inveç l’éra e pió quajon
mentre propia sóra a d’ló,
cal do corni longhi ad bò
li s’è meśi a zuclè
e li n s’vliva pió farmè
e vidénd cla trimasion,
tôt la zenta in prucision,
i s’è andè a congratulè,
sa quel che propia che dé
l’éra dvént e re di béc
che pó l’era Mario e sech.
E dé dop ad che fataz,
ló zcurénd sa di ragaz,
incazed cumè un capron,
us faviva al su raśon
e tra un mocli e un porca vaca
ló l’ha dét cumè un pataca
“ An vagh pió croša ad batech,
ma ste caz d’cursa di béc…”

Luciano Monti

 

Potrebbero interessarti:

In zèrt chès ui vó pròpia la bièda de sumar
Dialetto e tradizioni

In zèrt chès ui vó pròpia la bièda de sumar

Mércul quìng Utóbre (Mercoledì 15 Ottobre) ———- Se ogni bèc l’avès un lampiòun chi sa la nòta che illuminaziòun!.… (Se ogni becco avesse un lampione chi sà la notte che illuminazione!.) ———- L’è brótt cumè la fèma!. (È brutto come

LEGGI TUTTO »
La “Fontana dei 4 cavalli”
Dialetto e tradizioni

Giuvidé sé Nuvèmbre

Giuvidé sé Nuvèmbre (Giovedì sei Novembre) ——— E cambia urièntamènt cumè al fói dla bdóla!. (Cambia orientamento come le foglie della betulla!.Si diceva di persona che cambiava spesso opinione.)… ——— Un s’ fa bughèda ad nòta che l’an sia da

LEGGI TUTTO »
Lundé, vintòt ad Lói, prùvéma a dí qualcòsa dl'amicizia
Dialetto e tradizioni

UNA FAVOLA

Sei dolcemente fragile e sensibile al tempo stesso ma determinata a non accettare alcun compromesso sei sempre coerente con le tue idee, detesti l’ipocrisia ed hai già sofferto anche troppo a causa della gelosia ricordi una principessa dell’epoca moderna che

LEGGI TUTTO »
Torna in alto
B&B Gioiella